Creșterea accelerată a cheltuielilor care nu se reflectă în calitatea serviciilor și nu se referă nici în percepția și satisfacția pacienților este principala problemă cu care se confruntă sistemul de sănătate din România, a declarat Ilie Bolojan într-o conferință de presă, la care a participat luni alături de ministrul sănătății Alexandru Rogobete.

„Avem conduceri de spitale care nu performează, ineficiență managerială și administrativă. O bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor, nu sunt legate direct de calitatea serviciilor. Cât mai mult de jumătate de bani îți vin de la CNAS nu există stimul ca managerii să îmbunătățească serviciilor”, a declarat premierul.

La rândul său, ministrul Alexandru Rogobete a prezentat 30 de măsuri care vor fi implementate în perioada următoare.

„Prea mulți ani sistemul de sănătate a fost peticit. Atât de peticit că nu mai putem face reforme punctuale, este nevoie de o reformă reală care să scoată la suprafață adevărul așa cum este el”, a precizat Rogobete.

Ministrul Sănătății a mai anunțat că spitalele private vor trebui să suporte costurile tratamentului pentru pacienții care „încep diagnosticul și tratamentul” în privat și sunt transferați către spitale publice când situația lor medicală „se complică”.

„Sistemul nostru de sănătate a cumulat probleme mari”

Declarații făcute de Ilie Bolojan:

• Sistemul nostru de sănătate a cumulat probleme mari în ultimii ani. Sunt două aspecte majore care afectează buna funcționare. Un aspect este creșterea accelerată a cheltuielilor. Cheltuielile care sunt alocate prin CNAS au ajuns la 16% din veniturile din bugetul de stat, față de 11% cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Avem un buget alocat de 77 miliarde de lei, iar colegii au solicitat o suplimentare. Pentru aceasta ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, o presiune mare pe bugetul de stat.
• A doua problema majoră este că această creștere importantă pe componenta de sume nu se reflectă în calitatea serviciilor și nu se referă nici în percepția și satisfacția pacienților.
• Aș puncta câteva din cauze. Avem conduceri de spitale care nu performează, ineficiența managerială și administrativă. O bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor, nu sunt legate direct de calitatea serviciilor.
  Când mai mult de jumătate de bani îți vin de la Casă, nu există stimul ca managerii să îmbunătățească serviciilor. Avem cheltuielil salariale disproporționate, avem spitale unde sariile depășeșc 80% din cheltuili. Banii care mai rămân sunt foarte puțini și aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în spitale și nu pentru pacienți. Aceste spitale trebuie să facă o analiză a acestor cheltuielili și să se bazeze pe serviciile oferite pacienților. Sunt servicii umflate și uneori fraude.

„Salarizarea în funcție de performanță”

• Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării mediclor. Nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai multe. Am vorbit de proiecte pilot în care să introducem salarizarea în funcție de perfomanță.
• Aceste cauze sunt atacate prin soluțiile pe care le propun.

Rogobete: „Îi rog pe managerii care spun că nu se poate să lase locul liber”

Principalele declarații făcute de Alexandru Rogobete:

• Eficentizarea sistemului de sănătate nu înseamnă că vom tăia bani de la pacienți. Nu înseamnă că vom lăsa spitalele fără resurse.
• Cred că prea mulți ani la rând sistemul de sănătate a fost peticit, atât de peticit încât nu ne mai permitem să facem reforme punctuale. Nu ne mai permitem să modificăm doar anumite paragrafe sau articole din Legea 95. Este nevoie de o reformă reală, care să scoată la suprafață adevărul așa cum este el. Pentru că, știți foarte bine, dacă nu recunoaștem realitatea din sistem, nu avem cum să o corectăm.
• Să fii managerul unui spital nu este un privilegiu. Am vizitat multe spitale în care am văzut că se poate, care arată mult mai bine ca majoritatea spitalelor private. În aceeași țară, cu aceeași finanțare și aceeași legislații majoritatea au arătat că se poate.
• Îi rog pe managerii care spun că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot și știu cum se face.
• De multe ori mi-e rușine în fața pacienților care, deși la un buget de 77 de miliarde al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în creștere accelerată în ultimii ani, în continuare, în multe spitale din România, pacienții sunt trimiși să cumpere Algocalmin. Banalul Paracetamol care calmează durerile în multe spitale nu există, deși, repet, bugetul a crescut semnificativ
• În medicina românească există oameni excepționali care fac mai multe gărzi decât trebuie, care stau peste program ca să-și trateze pacienții. Reformele sunt pentru colegii care la 11-12 părăsesc spitalul public ca să-și vadă pacienții în privat, care își iau concediu ca să meargă în privat.
• Sunt peste 30 de măsuri doar în domeniul Ministerul Sănătății, la care se adaugă cele ale CNAS.
• Ne dorim să orientăm pacienții spre spitalizarea de zi.
• Nu se pune problema restructurării sistemului sanitar, nu vom da pe nimeni afară.
• Rata pacienților care pot fi tratați în unitatea medicală în care se prezintă poate fi mult mai mare decât în prezent.
• Venim cu o măsură fermă, care cel mai probabil va fi discutată mult în spațiul public, dar este absolut necesară pentru a limita acest fenomen, pe care îl cunoaștem cu toții. Transferul responsabilității achitării costurilor aferente situațiilor în care un pacient este externat dintr-o unitate sanitară privată și transferat sau reinternat în același tip de îngrijire, acut-acut, în cazul pacienților agravați, sau cronic-cronic, pentru pacienții cronici, pentru patologii de același tip, într-un interval de 48 de ore de la externare, într-o unitate sanitară publică. Transferul responsabilității achitării costurilor aferente acestor servicii va fi transferat către unitatea sanitară privată care a solicitat transferul sau care a determinat reinternarea pacientului în unitatea sanitară publică

Indicatori de performanță

• Nimeni nu evaluează performanța șefului de secție, care este un mic manager. Noi vom introduce noi indicatori de performanță în cazul șefilor de secții, care trebuie să își asume performanța echipei pe care o conduc.
• Examenul de specialitate este o altă componentă importantă în dezvoltarea sistemului de sănătate din România. Există câteva specialități – și aici mă refer la anestezie, terapie intensivă – în care toți medicii rezidenți care finalizează rezidențiatul și se înscriu la examenul de specialitate dau un examen unic, la nivel european, în aceeași zi, la aceeași oră, cu aceleași subiecte, ca toți colegii din UE. Astfel, beneficiază de diplomă UE de medic specialist.
• Există și multe specialități în care examenul este organizat în cabinetul profesorului, cu ușile închise. Acest lucru trebuie să înceteze rapid, dacă ne dorim să stimulăm tinerii și ne dorim ca aceștia să rămână în spitalele publice.

„Avem multe spitale în România care nu pot oferi serviciile de care comunitatea are nevoie”

• Astăzi nu există niciun spital public care să aibă contract cu un asigurat privat. Orice sistem gestionat prin monopol nu poate fi eficient. Pe lângă CNAS este nevoie în România să dezvoltăm asigurări private care să vină complementar.
• Spitalele nu au mai fost evaluate și clasificate de 20 de ani. Avem multe spitale în România care nu pot oferi serviciile de care comunitatea are nevoie. Ne propunem revizuirea metologiei pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență.
• Există multe de pacienți care încep tratamentul în unități medicale private, pacienți care din motive obiective medical se complică și sunt tratați 100% din cazuri în spital public care investește în recuperea pacientului sume importante de bani, dar aceste servicii nu sunt decontacte corespunzător de CNAS. Pentru această componentă venim cu o măsură fermă: transferul responsabilității aferente costurilor.
• Am discutat despre internarea fictivă. Venim cu o măsură fermă. Sancționarea cu încetarea contractului de administrație a șefului de secție și cu încetarea contractului de muncă pentru medicul care interzează fictiv.

„Vrem să eliminăm coplata din sistemul sistemul privat”

• Astăzi nu există niciun spital public care să aibă contract cu un asigurat privat. Orice sistem gestionat prin monopol nu poate fi eficient. Pe lângă CNAS, este nevoie în România să dezvoltăm asigurări private care să fie complementare celor de stat.
• Parteneriatul cu sistemul privat va fi întărit, iar pacienții nu vor mai plăti coplata.
• Această măsură vine în sprijinul sistemului asigurărilor private de sănătate, care trebuie dezvoltat.
• Ministerul Sănătății își dorește să consolideze parteneriatului între sectorul public și cel privat.
• Noile măsuri vor permite pacienților accesul la servicii medicale în ambele sisteme fără plata unei taxe suplimentare (coplata).

„Există unități în care gradul de ocupare nu depășește 30-40%”

• Există unități în care gradul de ocupare istoric nu depășește 30-40%, există secții care au un grad de ocupare redus și nu mă tem să spun că există spitale în România în care avem mai mulți șefi de secții decât pacienți, ceea ce înseamnă o risipă, pentrui că plătim salariile personalului indiferent dacă au sau nu pacienți.
• Nu ne dorim închiderea acestor secții, nu vom da pe nimeni afară, însă trebuie cu toții să găsim o variantă pentru a stimula tratamentul pacienților în cât mai multe unități sanitare.
• Transferul spre alte spitalele județene sau universitare fără un motiv real al pacienților trebuie să înceteze rapid.

„Primele măsuri vor intra în vigoare de la 1 august”

Întrebare: Când voi intra în vigoare măsurile? Vă așteptați la un blocaj în spitale?

• Am spus că vom încerca să stimulăm plata pe performanță, asta nu înseamnă că salarii o să scadă. Cei care desfășoară investigații medicale de complexitate crescută se va aplica o plată pe performanță. Nu ne așteptăm la un exod al medicilor.
• Măsurile sunt secvențiale. Primele vor intra în vigoare de la 1 august.
• În următoarele 2 săptămâni vom avea întâlniri repetate cu sindicatele pentru a ajunge la forma finală.

Întrebare: Cât ne costă aceste măsuri?

• Am începutul discursul prin a vă spune că reformele se referă la eficientizare și la alocarea corectă a resurselor. Nu pot să vă dau o cifră, nu cifra contează ci readaptarea.

Întrebare: Cum veți stabili că un medic este performant?

• Este o reformă prevăzută în PNRR, o reformă care este necesară și trebuie dusă la îndeplinire. Medicii care nu respectă programul de lucru în sectorul public vor fi sancționați de managerii. Plata pe perfomanță se va calcula pe complexitatea cazurilor nu numărul de pacienți. Nu putem compara activitatea unui cardiolog cu a unui neurochirurg.

Întrebare: De ce pacienții așteaptă mult timp pentru analize?

• Sperăm că din această toamnă, platforma (de programare) va fi gata pentru primele zone din sistem: investigațiile RMN, CT, cele pentru analizele de laborator.

Întrebare: Cum pot pacienții din România să beneficieze de servicii de sănătate de calitate, ca în alte țări europene?

• Prin multele măsuri luate concomitent: prin eficientizarea sistemului, printr-o reașezare a tipului de servicii pe care (spitalele) le oferă asiguraților.

Măsurile din sănătate

Alexandru Rogobete a anunțat deja o serie de măsuri pe care intenționează să le ia în perioada următoare: spre exemplu, medicii care pleacă „la ora 11 -12” de la spitalul public pentru a lucra la privat pot rămâne fără contract de muncă în spitalul de stat.

Rogobete a anunțat, săptămâna trecută, într-o conferință de presă la Ministerul Sănătății, că se lucrează la indicatori de performanță, iar „modificarile legislative vor duce la desfacerea contractului de muncă”, în cazul medicilor care nu își respectă programul de lucru.

De asemenea, ministrul intenționează ca plata gărzilor pentru medici să se facă în funcție de dificultatea specialității medicale: „Nu poţi compara activitatea medicală pentru unghie încarnată versus o operaţie pe cord deschis”, spune el.

În ceea ce îi privește pe medicii rezidenți care își desfășoară activitatea de rezidențiat în spitale private, aceștia nu vor mai fi plătiți de Ministerul Sănătății, așa cum se întâmplă în prezent, ci de spitalul privat. Modificarea va intra în vigoare de la 1 septembrie.

Alexandru Rogobete și-a anunțat, de asemenea, intenția să limiteze „practica internărilor nejustificate pentru investigații simple, care ar putea fi realizate în ambulatoriu”.

O altă măsură este prelungirea programului în ambulatoriile spitalelor, unde medicii ar urma să acorde consultații în două ture, până seara.

Rogobete își propune, de asemenea, să calculeze performanța spitalelor spitalului prin numărul de pacienţi pe care îi transferă nejustificat. „Altfel spus, putem calcula performanţa spitalului în funcţie de retenţia pacienţilor care se prezintă în acea unitate sanitară.”

Sursa. Hotnews.ro