Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini l Incertitudinea generată de alegeri şi anxietatea instalată în societate cu privire la riscul unei schimbări de direcţie a României au adus scăderi atât pe piaţa titlurilor de stat româneşti, cât şi pe Bursa de la Bucureşti, iar Pilonul II nu este imun la această volatilitate.
Pilonul II a mai avut scăderi abrupte în ultima perioadă, pe care le-a recuperat după normalizarea condiţiilor de piaţă.

Pilonul II de pensii private, acolo unde 8,2 milioane de români au economiile de bătrâneţe, a scăzut cu 2 miliarde de lei (400 mil. euro) săptămâna trecută în contextul în care surpriza-şoc a primului tur al alegerilor a pus presiune pe obligaţiuni şi a dus la scăderea Bursei de Valori, cele două mari active în care investesc fondurile.

Cu alte cuvinte, un minus de 250 de lei pe medie pentru fiecare participant ca urmare a faptului că incertitudinea iscată de ascensiunea surpriză a unui candidat care nu era nici măcar în top 5 în sondaje, cu orientări proruse, idei şi discurs incoerente şi controversate, a creat un val de vânzare a activelor româneşti, arată calculele realizate de Ziarul Financiar de la ASF.

„În contextul incertitudinii extrem de ridicate cauzate de procesul electoral, investi­torii au început să iasă de pe activele româneşti. Ca urmare, atât acţiunile, cât şi obligaţiunile au pierdut din valoare. Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini“, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, organizaţia profesioniştilor în investiţii din România.

Într-un asemenea scenariu, activele româneşti au potenţialul de a pierde valoare în viitor, în contextul în care istoria ne arată că economiile care au implementat politici econo­mice eurosceptice au avut de pierdut (exemple: Marea Britanie, Ungaria), continuă el.

Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 6% săptămâna trecută, echivalentul a 10 mld. lei, în timp ce randamentele titlurilor de stat, sub presiunea vânzării, au atins şi un maxim din 2023 încoace, ceea ce s-a reflectat negativ pe valoarea obligaţiunilor, întrucât investitorii au incorporat un risc suplimentar: un candidat anti-NATO, anti-UE şi cu simpatii legionare şi discurs pro-Rusia care a bătut de pe TikTok întreaga structură a partidelor.

Săptămâna trecută cele şapte fonduri de pensii private au înregistrat minusuri de la 1,2% pentru BRD Pensii, la 1,3% AZT Viitorul Tău, la 1,36% NN Pensii şi 1,4% Aripi. La final de octombrie, deci înainte de alegeri, P2 avea un randament mediu anual de aproape 8% pe întreaga perioadă de funcţionare din 2008 încoace.

„Mai mult, în contextul deficitelor extrem de ridicate pe care le înregistrează România, banii europeni sunt esenţiali pentru economia românească. O întrerupere a lor ar pune mari probleme în finanţarea, la costuri rezonabile, a acestor deficite“, spune Adrian Codirlaşu.

Călin Georgescu vorbeşte în programul său „Hrană, apă şi energie“ despre „creştinism aplicat în economie“ şi amestecă duhul iubirii cu energii, sfinţi, chemări şi propuneri de fiscalitate. Georgescu nu vorbeşte de măsuri concrete pe care le va aplica în economie.

Mihai Bobocea, APAPR: Sperăm însă la o normalizare politică de natură să calmeze pieţele şi să arate menţinerea ţării pe traiectoria euroatlantică ce a adus cel mai ridicat nivel de prosperitate şi securitate din istoria noastră, indiferent de percepţiile de moment.

Mihai Bobocea, purtător de cuvânt al Asociaţiei Pensiilor Administrat Privat din România (APAPR), spune că datorită faptului că este investit aproape 95% în economia românească, Pilonul II s-a dovedit un bun indicator al evoluţiilor financiare şi de sentiment al investitorilor vizavi de ţara noastră. „În mod evident, incertitudinea generată de alegeri şi anxietatea instalată în societate cu privire la riscul unei schimbări de direcţie a României au adus scăderi atât pe piaţa titlurilor de stat româneşti, cât şi pe Bursa de la Bucureşti, iar Pilonul II nu este imun la această volatilitate.“

Circa 60% din activele fondurilor de pensii private Pilon II – adică două treimi din cele aproximativ 150 mld. lei, sunt investite în instrumente cu venit fix emise de statul român, adică în titluri de stat, Pilonul II fiind al doilea cel mai mare deţinător al datoriei statului după sistemul bancar.

La Bursa de Valori Bucureşti cele şapte fonduri de pensii private – AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, NN Pensii, Aripi, Vital, Metropolitan Life, BRD Pensii – sunt cei mai mari investitori cu deţineri semnificative la companii precum Banca Transilvania (26%), Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Electrica, Transgaz, Nuclearelectrica, BRD. Aici, fondurile investesc circa 20% din active, adică aproximativ 30 mld. lei.

„Sperăm însă la o normalizare politică de natură să calmeze pieţele şi să arate menţinerea ţării pe traiectoria euroatlantică ce a adus cel mai ridicat nivel de prosperitate şi securitate din istoria noastră, indiferent de percepţiile de moment. Odată cu această calmare, Pilonul II va recupera aceste scăderi conjuncturale, aşa cum a făcut-o şi în trecut, în criza Covid, debutul războiului din Ucraina sau ca urmare a efectelor OUG 114/2018, de exemplu“, conchide Bobocea.

Sursa: ZF.ro