Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Anul acesta, Postul Crăciunului începe vineri, 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.
Momentul amintește de perioada petrecută de proorocul Moise pe Muntele Sinai, când, potrivit, tradiției a așteptat poruncile lui Dumnezeu.
„Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să-l primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria”, spune preotul Mihai Spătaru.
Postul Crăciunului se ține încă din cele mai vechi timpuri.
În 1166, Sinodul de la Constantinopol a stabilit ca toți creștinii să postească 40 de zile înaintea Crăciunului.
Din rânduielile bisericeşti aflăm că se lasă sec pe 14 noiembrie, iar postul începe pe 15 noiembrie. Însă, dacă data de 14 noiembrie cade miercurea, lăsatul secului este cu o zi mai devreme, adică pe 13 noiembrie.
Postul Crăciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei.
În această perioadă se obişnuieşte ca toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă.
În cele 40 de zile de post există dezlegări la pește, untdelemn si vin.
După rânduiala din pravile, în timpul Postului Crăciunului, luni, miercuri și vineri se mănâncă fără ulei și fără vin.
Sâmbetele și duminicile, până la 20 decembrie inclusiv sunt dezlegări la untdelemn, vin și pește.
„Biserica a rânduit ca, în fiecare sâmbătă și duminică cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) și 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), să avem dezlegare la pește.
Zilele din anul acesta în care avem dezlegare la pește sunt: 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică), 23 noiembrie (Sfântul Antonie de la Iezerul Valcii), 24 noiembrie (duminică), 25 noiembrie (Sfânta Muceniță Ecaterina și Sfântul Mercurie), 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei), 1 decembrie (duminică), 3 decembrie (Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica), 4 decembrie (Sfânta Varvara), 5 decembrie (Sfântul Sava cel Sfințit), 6 decembrie (Sfântul Ierarh Nicolae), 7 decembrie (Sfânta Muceniță Filofteia), 8 decembrie (duminică), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria), 12 decembrie (Sfântul Ierarh Spiridon), 14 si 15 decembrie (sâmbătă și duminică)”, a explicat preotul.
Postim sau nu?
Am aflat de la câțiva credincioși dacă postesc, ce mâncăruri gătesc în această perioadă și cât de mult îi costă mâncarea de post.
„Drept să vă spun, Postul nu îl țin. Voi ține Postul în suflet”, a spus Antoneta, o tânără din Oradea.
„Țin postul Crăciunului, deoarece consider că ne curățește trupește și suflește. Eu de pildă, pentru astăzi am gătit o ciorbă de fasole cu cartofi, morcovi și mazăre. Felul doi ceva care să fie mai consistent, dar tot de post. Postul Crăciunului nu este greu. Să ne ajute Dumnezeu să ajungem Crăciunul cu pace și sănătate”, a spus o credincioasă.
„Nu prea îl țin pe tot de motive de sănătate. Mi-aș fi dorit, dar îl țin mai mult lunea, miercurea și vinerea. Am pregătit zacuscă de fasole, de vinete și de ciuperci”, a spus o bătrânică.
„Postul Crăciunului este destul costisitor. Noi ne vom axa mai mult pe legume. Mai facem și sarmale de post, tocănițe sau mazăre. E mai sănătos”, a completat un credincios.
Restricții binevenite
Nutriţioniştii susţin că postul Crăciunului este o restricţie alimentară binevenită pentru organism, mai ales pentru cei care fac excese culinare.
Sfaturile acestora sunt să înlocuiască alimentele de origine animală cu vegetale ce conțin proteine, precum: ciupercile sau soia.
Tehnicianul nutriționist Oana Bucelea face mai multe recomandări.
„Sunt foarte multe leguminoase pe care le putem consuma din belșug. Mă refer la linte, mazăre, fasole, niște cartofi decât niște cârnați de soia.
Nu recomand produsele de post din comerț pentru că sunt procesate.
Facem un pateu de fasole la noi în casă decât aceste variante pe care le luăm din magazine, aceste paste vegetale.
Ar trebui să fie doar de extremă urgență. Perioada aceasta de vegetale nu ne face rău și nu este o perioadă atât de lungă să ducă la carențe nutriționale”, este de părere Oana Bucelea, citată de Radio România Cluj.
