România continuă să aibă un număr redus de donatori de organe și țesuturi, cu consecințe grave pentru pacienții aflați pe listele de așteptare. Într-un interviu acordat Cotidianul.ro, dr. Guenadiy Vatachki, directorul Agenției Naționale de Transplant (ANT), explică de ce există reticență față de donarea de organe, cum sunt alocate organele și ce măsuri sunt luate pentru creșterea numărului de donatori.
Potrivit directorului ANT, în 2025, din aproape 200 de familii intervievate în situații în care donarea de organe era posibilă, 100 au refuzat donarea. Printre cauzele invocate se numără neîncrederea în diagnosticul de moarte cerebrală, temerile legate de sistemul medical, motivele religioase și mitul potrivit căruia organele donate ar ajunge la persoane privilegiate.
Dr. Vatachki subliniază că alocarea organelor este reglementată prin legislație și se bazează pe criterii aprobate de Consiliul Științific al ANT. În mod obișnuit, alocarea se face la nivel regional, cu excepția unor situații precum urgențele, iar întregul proces este monitorizat și documentat, astfel încât trasabilitatea să fie asigurată.
O altă problemă este procedura prin care o persoană își poate exprima acordul pentru donarea de organe. România se bazează în prezent pe consimțământul explicit, inclusiv prin declarație notarială. Directorul ANT consideră procedura greoaie și susține introducerea unei soluții online, similară celor utilizate în alte state europene.
În paralel, Agenția Națională de Transplant derulează cursuri de formare pentru coordonatorii de transplant, campanii de informare, extinde rețeaua de centre și lucrează la actualizarea protocoalelor medicale. Potrivit lui Vatachki, efectele acestor măsuri se reflectă deja în cifre: numărul donatorilor a crescut de la 69 în 2024 la 91 în 2025.
Extinderea rețelei de transplant a continuat și la Iași, unde, în luna iulie, a fost realizat primul transplant în noul centru acreditat. Strategia Agenției Naționale de Transplant și a Ministerului Sănătății urmărește dezvoltarea uniformă a capacității de transplant în principalele regiuni ale țării.
Mesajul transmis de directorul ANT este clar: lipsa donatorilor rămâne principala problemă a sistemului. „Fără donare, nu există transplant”, iar pentru salvarea unui număr cât mai mare de vieți este nevoie, în primul rând, de informare corectă și de recâștigarea încrederii populației în sistemul de transplant.
MARIA PAȘCALĂU
